Strategii la ruletă · Progresie negativă · 8 min

Strategia D'Alembert la ruletă

Strategia D’Alembert la ruletă adaugă o unitate după o pierdere și scade una după un câștig.

Răspuns scurt

It does not beat the wheel. Linear stake increases can still lead to large stakes and drawdownsbaniDrawdownScăderea de la un vârf al bugetului la un minim ulterior, în cadrul unei sesiuni. Drawdownul maxim este cea mai mare astfel de scădere.Citește tot →. The expected loss per unit wagered is unchanged.

după pierdere
+1 unitate
după câștig
−1 unitate
avantaj
2,70%
numit după
d’Alembert, 1717–1783

Parcurge sistemul

O pierdere mută un pas în sus. Un câștig mută un pas înapoi.

12345678910Pierdere
miza următoare1rezultat până acum0rotiri0

Mizele și rezultatele sunt în unități ale mizei de bază.

Sistemul D’Alembert la ruletă, pas cu pas

Bet one unitbaniUnitateMiza de bază în care lucrează un sistem sau un jucător. Progresiile sunt descrise în unități ca să se aplice la orice masă.Citește tot →. Lose, and the next bet is one unit bigger. Win, and it is one unit smaller, never below one. That is all. Picture a seesaw: every loss tips the stake up a notch and every win tips it back. A loss followed by a win at the next higher stake nets one unit: lose 3, win 4, net +1. This does not mean wins and losses must balance. A win followed by a loss at the one-unit floor nets zeroroatăZeroSingurul buzunar verde, pe care nu îl acoperă niciun pariu pe șanse simple, pe duzină sau pe coloană; sursa avantajului casei. Se mai numește: un singur zero, 0.Citește tot →, not one.

Cum arată o sesiune?

Stakes increase by one unit after losses and decrease after wins, with a one-unit floor. Consecutive losses therefore produce stakes 1, 2, 3 and so on. The growth is slower than doubling but losses accumulate: ten consecutive losses cost 55 units. A finite bankrollbaniBuget de jocSuma totală pusă deoparte pentru joc. Gestionarea bugetului înseamnă să decizi cât din el riști pe pariu și pe sesiune.Citește tot → or table limitmasăLimita meseiPariul minim și pariul maxim permise. Maximul este cel care oprește progresiile cu dublare.Citește tot → can interrupt the sequence.

Zece sesiuni D’Alembert, miză de bază $10rezultat față de start
+$2.630$0−$500+$1.2800125250375500rotirirezultat
1.000 de sesiuni × 500 de rotiri · violet p10/p25/p75/p90, albastru deschis mediană, 83 de trasee estompate · mută indicatorul peste grafic ca să vezi cuantilele la o rotire
  • p10 −$500
  • p25 −$500
  • mediană −$500
  • p75 −$500
  • p90 −$500
1.000 de sesiuni × 500 de rotiri · axa y limitată la percentilele 1–99 (extreme: de la −$500 la +$2.800) · 500 de rotiri · miză de bază $10 · șansă simplă
O plimbare aleatoare cu o miză care urcă lent. Blândă și puțin mai scumpă decât miza fixă.

Funcționează sistemul D’Alembert?

It does not remove the house edgematematicăAvantajul caseiPartea din fiecare miză pe care cazinoul o păstrează în medie: 2,70% la ruleta europeană.Citește tot →. Equal counts of wins and losses do not always produce the same result because the one-unit floor makes order matter: W L nets zero, while L W nets one unit. For a bounded session of independent standard single-zero bets, expected lossmatematicăPierdere așteptatăValoarea așteptată înmulțită cu suma totală pariată; suma pierdută în medie pe durata unei sesiuni sau a unei perioade.Citește tot → is 1/37 of expected turnoverbaniRulajSuma totală pariată pe durata unei sesiuni sau a unei perioade, incluzând câștigurile pariate din nou. Se mai numește: handle, action.Citește tot →.

succesiunemizerezultat
C P1, 10
P C1, 2+1
P P C C1, 2, 3, 2+2
P P P C1, 2, 3, 4−2
P P P P C C C1, 2, 3, 4, 5, 4, 3+2
P × 101 … 10−55
Fiecare pereche câștig-pierdere la mize alăturate aduce net +1. Pierderile nepereche de la mize mari le plătesc pe toate, și încă ceva.

De ce câștigă de obicei sesiunile scurte?

A high chance of a small gain can coexist with a negative mean because losing outcomes can be larger. If no win occurs at the one-unit floor, the net result after N spins is (N − D²)/2 − D, where D is losses minus wins. Floor wins require a correction, so the formula cannot be applied to every path. The simulation below includes the floor and shows how results change with the horizon.

rotirisesiuni pe plusrezultat tipic1 sesiune din 20 se încheie la sau subrezultat mediu
3762,3%8-65-4,0
10058,6%13-209-18,1
37050,0%-1-917-135,6
100037,3%-290-3195-679,7
370014,8%-4873-20193-6543,4
Unități, pariuri pe roșu la o roată europeană, primul pariu de o unitate și niciodată mai puțin, fără limită a mesei. Tipic înseamnă mediana. Simularea noastră, 400.000 de sesiuni pe rând. Pierderea medie este 2,70% din toți banii pariați, care cresc pe măsură ce miza urcă.

Și dacă îl întorci pe dos?

Contra-D’Alembert, numit și D’Alembert invers, adaugă o unitate după un câștig și scade una după o pierdere. Este oglinda exactă a originalului. Atâta timp cât niciun pariu de o unitate nu pierde, o sesiune de N rotiri se încheie la (D² − N)/2 + D unități, unde D este acum numărul de câștiguri minus numărul de pierderi. O sesiune echilibrată pierde o jumătate de unitate pe rotire și doar o serie de câștiguri cu mult peste pierderi aduce profit. Așadar majoritatea sesiunilor pierd puțin și câteva câștigă mult, forma opusă celei a originalului, iar media este aceeași: 2,70% din banii pariați.

rotirisesiuni pe plusrezultat tipic1 sesiune din 20 se încheie la sau pesterezultat mediu
3727,2%-1351-3,3
10023,8%-37109-13,8
37017,9%-154275-83,9
100011,4%-455368-317,3
Unități, pariuri pe roșu la o roată europeană, primul pariu de o unitate și niciodată mai puțin, fără limită a mesei. Tipic înseamnă mediana. Simularea noastră, 400.000 de sesiuni pe rând.

Cine a fost d’Alembert?

Jean le Rond d’Alembert was a mathematician and co-editor of the Encyclopédie. His 1754 “Croix ou pile” article questioned the standard calculation for obtaining at least one head in two coin tosses. Treating the three stopping outcomes as equally likely gives the wrong answer; for independent fair tosses, the probabilitymatematicăProbabilitateȘansa unui rezultat, de la 0 la 1 sau de la 0% la 100%. Un număr: 1/37 = 2,70%.Citește tot → is 3/4. This historical probability debate does not establish that he invented or endorsed the staking system named after him.

După o serie de steme, d’Alembert susținea că pajura devenise mai probabilă.

Există și alte versiuni?

Contra-D’Alembert, descris mai sus, se comportă ca un ParolistrategieParoliProgresie pozitivă: dublezi după un câștig, resetezi după o pierdere sau după trei câștiguri la rând. Se mai numește: Martingale invers.Citește tot → blând. Unii jucători adaugă două unități după o pierdere și scad una după un câștig, ceea ce înclină scara spre teritoriul MartingalestrategieMartingaleProgresie care dublează pariul după fiecare pierdere. Vezi secțiunea Strategie pentru ce face și ce nu face.Citește tot →. Toate versiunile au aceeași pierdere așteptată pe unitate pariată.

Strategia Paroli la ruletă (Martingale invers)

Simulator · D'Alembert

2.000 de sesiuni de pariuri pe șanse simple, dintr-un buget de $1.000.

Miză de bază $10 · limita mesei $500 · 100 de rotiri pe sesiune

Distribuția rezultatelor sesiunilorpierdere ← | → profit
−$1.000$0+$630
Hover a bar for its result range and session count.
sesiuni cu profit
54,3%
rezultat median
+$80
rezultat mediu
−$144,13
ruinate
25,9%
percentila 5
−$1.000
drawdown maxim median
−$680

Cât de des apare o serie de pierderi

Un pariu pe șanse simple la o roată cu un singur zero pierde 19 rotiri din 37. Fiecare rând arată probabilitatea ca o serie dată de rotiri să fie toate pierdute și cât a pierdut până atunci un jucător de D'Alembert, care adaugă o miză de bază după fiecare pierdere.

Miză de bază
pierderi la rândprobabilitatecam 1 dinpierdut până acumpariul următor
151,4%2$1$2
226,4%4$3$3
313,5%7$6$4
47,0%14$10$5
53,6%28$15$6
61,8%55$21$7
70,94%106$28$8
80,48%207$36$9
90,25%403$45$10
100,13%784$55$11
110,065%1527$66$12
120,034%2974$78$13
130,017%5792$91$14
140,0089%11279$105$15
150,0046%21965$120$16

Probabilitatea este 19/37 înmulțit cu el însuși o dată pentru fiecare pierdere, socotind de la o rotire dată. O sesiune lungă are multe rotiri de la care poate începe o astfel de serie, deci pe parcursul unei seri ea este mult mai probabilă decât sugerează un rând.

Întrebări

Este D’Alembert sigur?

Nu are stâncă, ceea ce îl face cea mai blândă progresie negativă. Nu este mai ieftin decât miza fixă; este puțin mai scump.

Ce oprește miza să urce la nesfârșit?

Wins reduce the stake toward its floor. Long losing stretches increase it; bankroll and table limits can prevent the next scheduled bet.

Matematică distractivă

Încearcă mai întâi singur. Fiecare soluție este ascunsă; deschide-o când ești gata.

  1. Joci sistemul D’Alembert pe roșupariuRoșuȘansă simplă pe cele 18 numere roșii. În franceză: rouge.Citește tot → timp de 50 de rotiri, pornind de la o unitatebaniUnitateMiza de bază în care lucrează un sistem sau un jucător. Progresiile sunt descrise în unități ca să se aplice la orice masă.Citește tot →, și nu câștigi niciodată un pariu de o unitate (după un asemenea câștig miza n-ar avea unde să coboare). Termini cu 27 de pierderi și 23 de câștiguri. Cu câte unități ești pe plus sau pe minus? Dar cu 29 de pierderi și 21 de câștiguri?

    Arată soluția

    Răspuns +13 unități cu 27 de pierderi, −15 unități cu 29. Două rotiri din cincizeci care ies invers costă 28 de unități.

    Notează cu D pierderile minus câștigurile. Rezultatul este (N − D²)/2 − D pentru N rotiri. Cu 27 de pierderi și 23 de câștiguri, D = 4: (50 − 16)/2 − 4 = 17 − 4 = +13. Cu 29 și 21, D = 8: (50 − 64)/2 − 8 = −7 − 8 = −15.

    De ce ține regula: miza este mereu o unitate plus pierderile de până atunci minus câștigurile de până atunci. Fiecare pierdere pe care un câștig ulterior o anulează formează o pereche, pierzi s și apoi câștigi s + 1, care aduce net +1 unitate, cum arată tabelul de mai sus. Din N rotiri se formează (N − D)/2 astfel de perechi, care valorează +(N − D)/2. Cele D pierderi rămase au fost pariate la mizele 1, 2 … D pe drumul în sus și n-au fost anulate niciodată; ele costă 1 + 2 + … + D = D(D + 1)/2. Împreună: (N − D)/2 − D(D + 1)/2 = (N − D²)/2 − D.

    Totul stă în pătrat. O sesiune echilibrată aduce o jumătate de unitate pe rotire, iar fiecare pas departe de echilibru costă mai mult decât cel dinainte.

  2. Joci D’Alembert invers pe roșu timp de 100 de rotiri, pornind de la o unitate, și niciun pariu de o unitate nu pierde vreodată. Termini cu 52 de câștiguri și 48 de pierderi. Unde te afli? Dar cu 60 de câștiguri și 40 de pierderi?

    Arată soluția

    Răspuns −38 de unități cu 52 de câștiguri, +170 cu 60. Un avans mic al câștigurilor tot pierde; doar unul mare aduce bani.

    Notează cu D câștigurile minus pierderile. Rezultatul este (D² − N)/2 + D pentru N rotiri.

    52 de câștiguri și 48 de pierderi: D = 4, deci (16 − 100)/2 + 4 = −42 + 4 = −38.

    60 de câștiguri și 40 de pierderi: D = 20, deci (400 − 100)/2 + 20 = 150 + 20 = +170.

    De ce: fiecare câștig pe care o pierdere ulterioară îl anulează formează o pereche, câștig la s și apoi pierdere la s + 1, care dă net −1. Cele D câștiguri rămase au fost puse la mizele 1, 2 … D la urcare și nu sunt anulate niciodată; ele aduc D(D + 1)/2. Din N rotiri se formează (N − D)/2 perechi, deci totalul este D(D + 1)/2 − (N − D)/2 = (D² − N)/2 + D.

    Este regula D’Alembert-ului original cu semnele inversate: acolo, echilibrul câștigă o jumătate de unitate pe rotire și dezechilibrul este pedepsit; aici, echilibrul costă o jumătate de unitate pe rotire și dezechilibrul este răsplătit.

Pauză de umor

Numit după un matematician care a greșit moneda.

Numit după un matematician care a greșit moneda.

Surse

  1. RouletteDoc. Descrierea și exemplele strategiei. https://roulettedoc.com/strategy/dalembert-betting-system
  2. Roulette77. Descrierea și exemplele strategiei. https://roulette77.us/strategies/dalembert
  3. d’Alembert, J. “Croix ou pile.” Encyclopédie, vol. 4, 1754.
  4. Ethier, S. N. The Doctrine of Chances: Probabilistic Aspects of Gambling. Springer, 2010. Capitolul 13, ruleta.
  5. Epstein, R. A. The Theory of Gambling and Statistical Logic, 2nd ed. Academic Press, 2013.
model: european, un singur zerometodologie ↗surse ↗